năpăstui

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic напастовати (napastovati), from Proto-Slavic *napastь.

Verb

a năpăstui (third-person singular present năpăstuiește, past participle năpăstuit) 4th conj.

1. to persecute

   Synonym: persecuta

2. to slander

   Synonym: calomnia

Conjugation

    conjugation of năpăstui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a năpăstui
gerund			năpăstuind
past participle			năpăstuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	năpăstuiesc	năpăstuiești	năpăstuiește	năpăstuim	năpăstuiți	năpăstuiesc
	imperfect	năpăstuiam	năpăstuiai	năpăstuia	năpăstuiam	năpăstuiați	năpăstuiau
	simple perfect	năpăstuii	năpăstuiși	năpăstui	năpăstuirăm	năpăstuirăți	năpăstuiră
	pluperfect	năpăstuisem	năpăstuiseși	năpăstuise	năpăstuiserăm	năpăstuiserăți	năpăstuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să năpăstuiesc	să năpăstuiești	să năpăstuiască	să năpăstuim	să năpăstuiți	să năpăstuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		năpăstuiește			năpăstuiți
	negative		nu năpăstui			nu năpăstuiți

Related terms

• năpastă