năsturar

Romanian

Etymology

From nasture +‎ -ar.

Noun

năsturar m (plural năsturari)

1. buttonmaker

Declension

Declension of năsturar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) năsturar	năsturarul	(niște) năsturari	năsturarii
genitive/dative	(unui) năsturar	năsturarului	(unor) năsturari	năsturarilor
vocative	năsturarule		năsturarilor