nătărău

Romanian

Etymology

From netare (“weak, feeble”) +‎ -ău.

Pronunciation

• IPA^(key): /nə.təˈrəw/

Noun

nătărău m (plural nătărăi)

1. (derogatory) fool

Declension

Declension of nătărău

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) nătărău	nătărăul	(niște) nătărăi	nătărăii
genitive/dative	(unui) nătărău	nătărăului	(unor) nătărăi	nătărăilor
vocative	nătărăule		nătărăilor