nenegativ

Romanian

Etymology

From ne- +‎ negativ.

Adjective

nenegativ m or n (feminine singular nenegativă, masculine plural nenegativi, feminine and neuter plural nenegative)

1. (mathematics) nonnegative (both numbers as well as functions)
   • 1979, Universitatea "Babeș-Bolyai"., Studia Universitatis Babeș-Bolyai: Mathematică‎^[1], volumes 24-25, Universitatea Babeș-Bolyai, →LCCN, →OCLC, page 34:

     Fie $K(t,s)$ o funcție nenegativă, definită și integrabilă pe $D=[0,1]\times [0,1]$ cu proprietatea că
     $\iint \limits _{D\;\;}K(t,s)dtds=1$

     Let $K(t,s)$ be a nonnegative, definite and integrable function on $D=[0,1]\times [0,1]$ with the property that
     $\iint \limits _{D\;\;}K(t,s)dtds=1$

Declension

Declension of nenegativ

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	nenegativ		nenegativă	nenegativi	nenegative
	definite	nenegativul		nenegativa	nenegativii	nenegativele
genitive/ dative	indefinite	nenegativ		nenegative	nenegativi	nenegative
	definite	nenegativului		nenegativei	nenegativilor	nenegativelor