neobișnuință

Romanian

Etymology

From ne- +‎ obișnuință.

Noun

neobișnuință f (uncountable)

1. unusualness

Declension

declension of neobișnuință (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) neobișnuință	neobișnuința
genitive/dative	(unei) neobișnuințe	neobișnuinței
vocative	neobișnuință, neobișnuințo