neprecurmat
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
neprecurmat m or n (feminine singular neprecurmată, masculine plural neprecurmați, feminine and neuter plural neprecurmate)
Declension edit
Declension of neprecurmat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | neprecurmat | neprecurmată | neprecurmați | neprecurmate | ||
| definite | neprecurmatul | neprecurmata | neprecurmații | neprecurmatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | neprecurmat | neprecurmate | neprecurmați | neprecurmate | ||
| definite | neprecurmatului | neprecurmatei | neprecurmaților | neprecurmatelor | |||
Adverb edit
neprecurmat
References edit
- neprecurmat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN