neputință

Romanian

Etymology

From ne- +‎ putință.

Noun

neputință f (plural neputințe)

1. impotence

Declension

Declension of neputință

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) neputință	neputința	(niște) neputințe	neputințele
genitive/dative	(unei) neputințe	neputinței	(unor) neputințe	neputințelor
vocative	neputință, neputințo		neputințelor