nitui

Ese

Adverb

nitui

1. day after tomorrow

Latin

Verb

nituī

1. first-person singular perfect active indicative of niteō

Romanian

Etymology

From nit +‎ -ui.

Verb

a nitui (third-person singular present nituiește, past participle nituit) 4th conj.

1. to rivet

Conjugation

    conjugation of nitui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a nitui
gerund			nituind
past participle			nituit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	nituiesc	nituiești	nituiește	nituim	nituiți	nituiesc
	imperfect	nituiam	nituiai	nituia	nituiam	nituiați	nituiau
	simple perfect	nituii	nituiși	nitui	nituirăm	nituirăți	nituiră
	pluperfect	nituisem	nituiseși	nituise	nituiserăm	nituiserăți	nituiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să nituiesc	să nituiești	să nituiască	să nituim	să nituiți	să nituiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		nituiește			nituiți
	negative		nu nitui			nu nituiți