nuanța
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a nuanța (third-person singular present nuanțează, past participle nuanțat) 1st conj.
- to tone down
Conjugation edit
conjugation of nuanța (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a nuanța | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | nuanțând | ||||||
| past participle | nuanțat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | nuanțez | nuanțezi | nuanțează | nuanțăm | nuanțați | nuanțează | |
| imperfect | nuanțam | nuanțai | nuanța | nuanțam | nuanțați | nuanțau | |
| simple perfect | nuanțai | nuanțași | nuanță | nuanțarăm | nuanțarăți | nuanțară | |
| pluperfect | nuanțasem | nuanțaseși | nuanțase | nuanțaserăm | nuanțaserăți | nuanțaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să nuanțez | să nuanțezi | să nuanțeze | să nuanțăm | să nuanțați | să nuanțeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | nuanțează | nuanțați | |||||
| negative | nu nuanța | nu nuanțați | |||||