nuanța

Romanian

Etymology

Borrowed from French nuancer.

Verb

a nuanța (third-person singular present nuanțează, past participle nuanțat) 1st conj.

1. to tone down

Conjugation

    conjugation of nuanța (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a nuanța
gerund			nuanțând
past participle			nuanțat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	nuanțez	nuanțezi	nuanțează	nuanțăm	nuanțați	nuanțează
	imperfect	nuanțam	nuanțai	nuanța	nuanțam	nuanțați	nuanțau
	simple perfect	nuanțai	nuanțași	nuanță	nuanțarăm	nuanțarăți	nuanțară
	pluperfect	nuanțasem	nuanțaseși	nuanțase	nuanțaserăm	nuanțaserăți	nuanțaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să nuanțez	să nuanțezi	să nuanțeze	să nuanțăm	să nuanțați	să nuanțeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		nuanțează			nuanțați
	negative		nu nuanța			nu nuanțați