nutritură

Romanian

Etymology

From nutri +‎ -tură.

Noun

nutritură f (plural nutrituri)

1. (obsolete) nourishment

Declension

Declension of nutritură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) nutritură	nutritura	(niște) nutrituri	nutriturile
genitive/dative	(unei) nutrituri	nutriturii	(unor) nutrituri	nutriturilor
vocative	nutritură, nutrituro		nutriturilor

References

• nutritură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN