olecăire

Romanian

Etymology

From olecăi +‎ -re.

Noun

olecăire f (plural olecăiri)

1. wail

Declension

Declension of olecăire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) olecăire	olecăirea	(niște) olecăiri	olecăirile
genitive/dative	(unei) olecăiri	olecăirii	(unor) olecăiri	olecăirilor
vocative	olecăire, olecăireo		olecăirilor

References

• olecăire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN