ovaționa

Romanian

Etymology

Borrowed from French ovationner.

Pronunciation

• IPA^(key): /o.va.t͡sjoˈna/

Verb

a ovaționa (third-person singular present ovaționează, past participle ovaționat) 1st conj.

1. to cheer

Conjugation

    conjugation of ovaționa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a ovaționa
gerund			ovaționând
past participle			ovaționat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ovaționez	ovaționezi	ovaționează	ovaționăm	ovaționați	ovaționează
	imperfect	ovaționam	ovaționai	ovaționa	ovaționam	ovaționați	ovaționau
	simple perfect	ovaționai	ovaționași	ovaționă	ovaționarăm	ovaționarăți	ovaționară
	pluperfect	ovaționasem	ovaționaseși	ovaționase	ovaționaserăm	ovaționaserăți	ovaționaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ovaționez	să ovaționezi	să ovaționeze	să ovaționăm	să ovaționați	să ovaționeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ovaționează			ovaționați
	negative		nu ovaționa			nu ovaționați

Further reading

• ovaționa in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)