parașuta
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French parachuter.
Verb
edita parașuta (third-person singular present parașutează, past participle parașutat) 1st conj.
- to parachute
Conjugation
edit conjugation of parașuta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a parașuta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | parașutând | ||||||
| past participle | parașutat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | parașutez | parașutezi | parașutează | parașutăm | parașutați | parașutează | |
| imperfect | parașutam | parașutai | parașuta | parașutam | parașutați | parașutau | |
| simple perfect | parașutai | parașutași | parașută | parașutarăm | parașutarăți | parașutară | |
| pluperfect | parașutasem | parașutaseși | parașutase | parașutaserăm | parașutaserăți | parașutaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să parașutez | să parașutezi | să parașuteze | să parașutăm | să parașutați | să parașuteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | parașutează | parașutați | |||||
| negative | nu parașuta | nu parașutați | |||||