plodeț

Romanian

Etymology

From plod +‎ -eț.

Noun

plodeț m (plural plodeți)

1. diminutive of plod

Declension

Declension of plodeț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) plodeț	plodețul	(niște) plodeți	plodeții
genitive/dative	(unui) plodeț	plodețului	(unor) plodeți	plodeților
vocative	plodețule		plodeților

References

• plodeț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN