pocăință

Romanian

Etymology

From pocăi +‎ -ință.

Noun

pocăință f (uncountable)

1. repentance

Declension

declension of pocăință (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) pocăință	pocăința
genitive/dative	(unei) pocăințe	pocăinței
vocative	pocăință, pocăințo