pofti

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic похътѣти (poxŭtěti), from по- (po-) +‎ хътѣти (xŭtěti), from Proto-Slavic *xъtěti, alternative form of *xotěti (“to want”).

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a pofti (third-person singular present poftește, past participle poftit) 4th conj.

1. to desire, wish for, crave
2. to covet
3. to invite

   Synonym: invita

Conjugation

    conjugation of pofti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a pofti
gerund			poftind
past participle			poftit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	poftesc	poftești	poftește	poftim	poftiți	poftesc
	imperfect	pofteam	pofteai	poftea	pofteam	pofteați	pofteau
	simple perfect	poftii	poftiși	pofti	poftirăm	poftirăți	poftiră
	pluperfect	poftisem	poftiseși	poftise	poftiserăm	poftiserăți	poftiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să poftesc	să poftești	să poftească	să poftim	să poftiți	să poftească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		poftește			poftiți
	negative		nu pofti			nu poftiți

Derived terms

• poftă
• pofticios
• poftim
• poftire