politețe
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French politesse.
Pronunciation edit
Audio (file)
Noun edit
politețe f (plural politeți)
Declension edit
Declension of politețe
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) politețe | politețea | (niște) politeți | politețile |
| genitive/dative | (unei) politeți | politeții | (unor) politeți | politeților |
| vocative | politețe, politețeo | politeților | ||