ponosi

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic поносити (ponositi).

Verb

a ponosi (third-person singular present ponosește, past participle ponosit) 4th conj.

1. (colloquial) to become worn (about garments)

Conjugation

    conjugation of ponosi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a ponosi
gerund			ponosind
past participle			ponosit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ponosesc	ponosești	ponosește	ponosim	ponosiți	ponosesc
	imperfect	ponoseam	ponoseai	ponosea	ponoseam	ponoseați	ponoseau
	simple perfect	ponosii	ponosiși	ponosi	ponosirăm	ponosirăți	ponosiră
	pluperfect	ponosisem	ponosiseși	ponosise	ponosiserăm	ponosiserăți	ponosiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ponosesc	să ponosești	să ponosească	să ponosim	să ponosiți	să ponosească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ponosește			ponosiți
	negative		nu ponosi			nu ponosiți