potența

Romanian

Etymology

From potență.

Verb

a potența (third-person singular present potențează, past participle potențat) 1st conj.

1. to potentiate

Conjugation

    conjugation of potența (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a potența
gerund			potențând
past participle			potențat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	potențez	potențezi	potențează	potențăm	potențați	potențează
	imperfect	potențam	potențai	potența	potențam	potențați	potențau
	simple perfect	potențai	potențași	potență	potențarăm	potențarăți	potențară
	pluperfect	potențasem	potențaseși	potențase	potențaserăm	potențaserăți	potențaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să potențez	să potențezi	să potențeze	să potențăm	să potențați	să potențeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		potențează			potențați
	negative		nu potența			nu potențați