potopi

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic потопити (potopiti), from Proto-Slavic *potopiti, from *potopъ (“flood”). Compare Serbo-Croatian потопити, Czech potopit.

Verb

a potopi (third-person singular present potopește, past participle potopit) 4th conj.

1. (colloquial) to flood, to submerge

   Synonym: inunda

Conjugation

    conjugation of potopi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a potopi
gerund			potopind
past participle			potopit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	potopesc	potopești	potopește	potopim	potopiți	potopesc
	imperfect	potopeam	potopeai	potopea	potopeam	potopeați	potopeau
	simple perfect	potopii	potopiși	potopi	potopirăm	potopirăți	potopiră
	pluperfect	potopisem	potopiseși	potopise	potopiserăm	potopiserăți	potopiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să potopesc	să potopești	să potopească	să potopim	să potopiți	să potopească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		potopește			potopiți
	negative		nu potopi			nu potopiți

Further reading

• potopi in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)