povățuire

Romanian

Etymology

From povățui +‎ -re.

Noun

povățuire f (plural povățuiri)

1. advising

Declension

Declension of povățuire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) povățuire	povățuirea	(niște) povățuiri	povățuirile
genitive/dative	(unei) povățuiri	povățuirii	(unor) povățuiri	povățuirilor
vocative	povățuire, povățuireo		povățuirilor