prădare

Romanian

Etymology

From prăda +‎ -re.

Noun

prădare f (plural prădări)

1. plunder

Declension

Declension of prădare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) prădare	prădarea	(niște) prădări	prădările
genitive/dative	(unei) prădări	prădării	(unor) prădări	prădărilor
vocative	prădare, prădareo		prădărilor