predestina
See also: predestiná and prédestina
Italian edit
Verb edit
predestina
- inflection of predestinare:
Anagrams edit
Portuguese edit
Verb edit
predestina
- inflection of predestinar:
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French prédestiner, from Latin praedestinare.
Verb edit
a predestina (third-person singular present predestinează, past participle predestinat) 1st conj.
- to predestine
Conjugation edit
conjugation of predestina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a predestina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | predestinând | ||||||
| past participle | predestinat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | predestinez | predestinezi | predestinează | predestinăm | predestinați | predestinează | |
| imperfect | predestinam | predestinai | predestina | predestinam | predestinați | predestinau | |
| simple perfect | predestinai | predestinași | predestină | predestinarăm | predestinarăți | predestinară | |
| pluperfect | predestinasem | predestinaseși | predestinase | predestinaserăm | predestinaserăți | predestinaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să predestinez | să predestinezi | să predestineze | să predestinăm | să predestinați | să predestineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | predestinează | predestinați | |||||
| negative | nu predestina | nu predestinați | |||||
Spanish edit
Verb edit
predestina
- inflection of predestinar: