prejmet

Romanian edit

Etymology edit

From preajmă +‎ -et.

Noun edit

prejmet n (plural prejmete)

(obsolete) surroundings

Declension edit

Declension of prejmet

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) prejmet	prejmetul	(niște) prejmete	prejmetele
genitive/dative	(unui) prejmet	prejmetului	(unor) prejmete	prejmetelor
vocative	prejmetule		prejmetelor

References edit

prejmet in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=prejmet&oldid=71114783"