prepozit

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin praepositus or German Präpositus.

Noun

prepozit m (plural prepoziți)

1. provost

Declension

Declension of prepozit

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) prepozit	prepozitul	(niște) prepoziți	prepoziții
genitive/dative	(unui) prepozit	prepozitului	(unor) prepoziți	prepoziților
vocative	prepozitule		prepoziților