presimțire

Romanian

Etymology

From presimți +‎ -re.

Pronunciation

• IPA^(key): /pre.simˈt͡si.re/

Noun

presimțire f (plural presimțiri)

1. presentiment, premonition (strong intuition)

Declension

Declension of presimțire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) presimțire	presimțirea	(niște) presimțiri	presimțirile
genitive/dative	(unei) presimțiri	presimțirii	(unor) presimțiri	presimțirilor
vocative	presimțire, presimțireo		presimțirilor