probălui

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian próbálni, from Latin probare, from probo.

Verb

a probălui (third-person singular present probăluiește, past participle probăluit) 4th conj.

1. to try

Conjugation

    conjugation of probălui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a probălui
gerund			probăluind
past participle			probăluit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	probăluiesc	probăluiești	probăluiește	probăluim	probăluiți	probăluiesc
	imperfect	probăluiam	probăluiai	probăluia	probăluiam	probăluiați	probăluiau
	simple perfect	probăluii	probăluiși	probălui	probăluirăm	probăluirăți	probăluiră
	pluperfect	probăluisem	probăluiseși	probăluise	probăluiserăm	probăluiserăți	probăluiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să probăluiesc	să probăluiești	să probăluiască	să probăluim	să probăluiți	să probăluiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		probăluiește			probăluiți
	negative		nu probălui			nu probăluiți