profera
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French proférer.
Verb
edita profera (third-person singular present proferează, past participle proferat) 1st conj.
- to utter threats
Conjugation
edit conjugation of profera (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a profera | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | proferând | ||||||
| past participle | proferat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | proferez | proferezi | proferează | proferăm | proferați | proferează | |
| imperfect | proferam | proferai | profera | proferam | proferați | proferau | |
| simple perfect | proferai | proferași | proferă | proferarăm | proferarăți | proferară | |
| pluperfect | proferasem | proferaseși | proferase | proferaserăm | proferaserăți | proferaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să proferez | să proferezi | să profereze | să proferăm | să proferați | să profereze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | proferează | proferați | |||||
| negative | nu profera | nu proferați | |||||