promis
French edit
Verb edit
promis
- first/second-person singular past historic of promettre
Participle edit
promis (feminine promise, masculine plural promis, feminine plural promises)
Participle edit
promis m pl
Further reading edit
- “promis”, in Trésor de la langue française informatisé [Digitized Treasury of the French Language], 2012.
Anagrams edit
Latin edit
Verb edit
prōmis
Romanian edit
Etymology edit
From promite.
Pronunciation edit
Adjective edit
promis m or n (feminine singular promisă, masculine plural promiși, feminine and neuter plural promise)
Declension edit
Declension of promis
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | promis | promisă | promiși | promise | ||
definite | promisul | promisa | promișii | promisele | |||
genitive/ dative |
indefinite | promis | promise | promiși | promise | ||
definite | promisului | promisei | promișilor | promiselor |
Participle edit
promis
- past participle of promite (“promised”)
Declension edit
Declension of promis
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | promis | promisă | promiși | promise | ||
definite | promisul | promisa | promișii | promisele | |||
genitive/ dative |
indefinite | promis | promise | promiși | promise | ||
definite | promisului | promisei | promișilor | promiselor |
Tok Pisin edit
Etymology edit
Noun edit
promis