protestui

Romanian

Etymology

From protest +‎ -ui.

Verb

a protestui (third-person singular present protestuiește, past participle protestuit) 4th conj.

1. (obsolete) to protest

Conjugation

    conjugation of protestui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a protestui
gerund			protestuind
past participle			protestuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	protestuiesc	protestuiești	protestuiește	protestuim	protestuiți	protestuiesc
	imperfect	protestuiam	protestuiai	protestuia	protestuiam	protestuiați	protestuiau
	simple perfect	protestuii	protestuiși	protestui	protestuirăm	protestuirăți	protestuiră
	pluperfect	protestuisem	protestuiseși	protestuise	protestuiserăm	protestuiserăți	protestuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să protestuiesc	să protestuiești	să protestuiască	să protestuim	să protestuiți	să protestuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		protestuiește			protestuiți
	negative		nu protestui			nu protestuiți

References

• protestui in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN