râmnicel

Romanian

Etymology

From râmnic +‎ -el.

Noun

râmnicel n (plural râmnicele)

1. diminutive of râmnic

Declension

Declension of râmnicel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) râmnicel	râmnicelul	(niște) râmnicele	râmnicelele
genitive/dative	(unui) râmnicel	râmnicelului	(unor) râmnicele	râmnicelelor
vocative	râmnicelule		râmnicelelor

References

• râmnicel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN