rânji

Romanian

Etymology

Borrowed from Bulgarian ръмжа (rǎmža).

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a rânji (third-person singular present rânjește, past participle rânjit) 4th conj.

1. to sneer

Conjugation

    conjugation of rânji (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a rânji
gerund			rânjind
past participle			rânjit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	rânjesc	rânjești	rânjește	rânjim	rânjiți	rânjesc
	imperfect	rânjeam	rânjeai	rânjea	rânjeam	rânjeați	rânjeau
	simple perfect	rânjii	rânjiși	rânji	rânjirăm	rânjirăți	rânjiră
	pluperfect	rânjisem	rânjiseși	rânjise	rânjiserăm	rânjiserăți	rânjiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să rânjesc	să rânjești	să rânjească	să rânjim	să rânjiți	să rânjească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		rânjește			rânjiți
	negative		nu rânji			nu rânjiți