răbufnitură

Romanian

Etymology

From răbufni +‎ -tură.

Noun

răbufnitură f (plural răbufnituri)

1. burst

Declension

Declension of răbufnitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) răbufnitură	răbufnitura	(niște) răbufniture	răbufniturele
genitive/dative	(unei) răbufniture	răbufniturei	(unor) răbufniture	răbufniturelor
vocative	răbufnitură, răbufnituro		răbufniturelor