răscoli
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Old Church Slavonic расколити (raskoliti), from рас- (ras-) + колити (koliti), from *koliti. Compare Serbo-Croatian raskoliti.
Pronunciation edit
Audio (file)
Verb edit
a răscoli (third-person singular present răscolește, past participle răscolit) 4th conj.
- to rummage
Conjugation edit
conjugation of răscoli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a răscoli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | răscolind | ||||||
| past participle | răscolit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | răscolesc | răscolești | răscolește | răscolim | răscoliți | răscolesc | |
| imperfect | răscoleam | răscoleai | răscolea | răscoleam | răscoleați | răscoleau | |
| simple perfect | răscolii | răscoliși | răscoli | răscolirăm | răscolirăți | răscoliră | |
| pluperfect | răscolisem | răscoliseși | răscolise | răscoliserăm | răscoliserăți | răscoliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să răscolesc | să răscolești | să răscolească | să răscolim | să răscoliți | să răscolească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | răscolește | răscoliți | |||||
| negative | nu răscoli | nu răscoliți | |||||