reînchiriere

Romanian

Etymology

From reînchiria +‎ -re.

Noun

reînchiriere f (plural reînchirieri)

1. subletting

Declension

Declension of reînchiriere

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) reînchiriere	reînchirierea	(niște) reînchirieri	reînchirierile
genitive/dative	(unei) reînchirieri	reînchirierii	(unor) reînchirieri	reînchirierilor
vocative	reînchiriere, reînchiriereo		reînchirierilor