reajunge
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a reajunge (third-person singular present reajunge, past participle reajuns) 3rd conj.
- to become again
Conjugation edit
conjugation of reajunge (third conjugation, past participle in -s)
| infinitive | a reajunge | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | reajungând | ||||||
| past participle | reajuns | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | reajung | reajungi | reajunge | reajungem | reajungeți | reajung | |
| imperfect | reajungeam | reajungeai | reajungea | reajungeam | reajungeați | reajungeau | |
| simple perfect | reajunsei | reajunseși | reajunse | reajunserăm | reajunserăți | reajunseră | |
| pluperfect | reajunsesem | reajunseseși | reajunsese | reajunseserăm | reajunseserăți | reajunseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să reajung | să reajungi | să reajungă | să reajungem | să reajungeți | să reajungă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | reajunge | reajungeți | |||||
| negative | nu reajunge | nu reajungeți | |||||