recântărire

Romanian

Etymology

From recântări +‎ -re.

Noun

recântărire f (plural recântăriri)

1. weighting again

Declension

Declension of recântărire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) recântărire	recântărirea	(niște) recântăriri	recântăririle
genitive/dative	(unei) recântăriri	recântăririi	(unor) recântăriri	recântăririlor
vocative	recântărire, recântărireo		recântăririlor