redispărea

Romanian

Etymology

From re- +‎ dispărea.

Verb

a redispărea (third-person singular present redispare, past participle redispărut) 2nd conj.

1. to disappear again

Conjugation

    conjugation of redispărea (second conjugation, past participle in -ut)

infinitive			a redispărea
gerund			redispărând
past participle			redispărut
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	redispăr	redispări	redispăre	redispărem	redispăreți	redispăr
	imperfect	redispăream	redispăreai	redispărea	redispăream	redispăreați	redispăreau
	simple perfect	redispărui	redispăruși	redispăru	redispărurăm	redispărurăți	redispărură
	pluperfect	redispărusem	redispăruseși	redispăruse	redispăruserăm	redispăruserăți	redispăruseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să redispăr	să redispări	să redispără	să redispărem	să redispăreți	să redispără
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		redispăre			redispăreți
	negative		nu redispărea			nu redispăreți