repetenție

Romanian

Etymology

From repetent +‎ -ie.

Noun

repetenție f (plural repetenții)

1. repetition

Declension

Declension of repetenție

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) repetenție	repetenția	(niște) repetenții	repetențiile
genitive/dative	(unei) repetenții	repetenției	(unor) repetenții	repetențiilor
vocative	repetenție, repetențio		repetențiilor