ridicătură

Romanian

Etymology

From ridica +‎ -ătură.

Noun

ridicătură f (plural ridicături)

1. elevation
2. hillock
3. eminence

Declension

Declension of ridicătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ridicătură	ridicătura	(niște) ridicături	ridicăturile
genitive/dative	(unei) ridicături	ridicăturii	(unor) ridicături	ridicăturilor
vocative	ridicătură, ridicăturo		ridicăturilor