rugușel

Romanian

Etymology

From ruguș +‎ -el.

Noun

rugușel m (plural rugușei)

1. diminutive of ruguș

Declension

Declension of rugușel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) rugușel	rugușelul	(niște) rugușei	rugușeii
genitive/dative	(unui) rugușel	rugușelului	(unor) rugușei	rugușeilor
vocative	rugușelule		rugușeilor

References

• rugușel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN