sărutătură

Romanian

Etymology

From săruta +‎ -ătură.

Noun

sărutătură f (plural sărutături)

1. kiss

Declension

Declension of sărutătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) sărutătură	sărutătura	(niște) sărutături	sărutăturile
genitive/dative	(unei) sărutături	sărutăturii	(unor) sărutături	sărutăturilor
vocative	sărutătură, sărutăturo		sărutăturilor

References

• sărutătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN