savura

Romanian

Etymology

Borrowed from French savourer.

Pronunciation

• IPA^(key): /sa.vuˈra/

Verb

a savura (third-person singular present savurează, past participle savurat) 1st conj.

1. to enjoy

Conjugation

    conjugation of savura (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a savura
gerund			savurând
past participle			savurat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	savurez	savurezi	savurează	savurăm	savurați	savurează
	imperfect	savuram	savurai	savura	savuram	savurați	savurau
	simple perfect	savurai	savurași	savură	savurarăm	savurarăți	savurară
	pluperfect	savurasem	savuraseși	savurase	savuraserăm	savuraserăți	savuraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să savurez	să savurezi	să savureze	să savurăm	să savurați	să savureze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		savurează			savurați
	negative		nu savura			nu savurați

Derived terms

• savurare