scâncet
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
scâncet n (plural scâncete)
Declension edit
Declension of scâncet
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) scâncet | scâncetul | (niște) scâncete | scâncetele |
| genitive/dative | (unui) scâncet | scâncetului | (unor) scâncete | scâncetelor |
| vocative | scâncetule | scâncetelor | ||