scârbi

Romanian

Etymology

From scârbă +‎ -i.

Verb

a scârbi (third-person singular present scârbește, past participle scârbit) 4th conj.

1. to become disgusted

Conjugation

    conjugation of scârbi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a scârbi
gerund			scârbind
past participle			scârbit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	scârbesc	scârbești	scârbește	scârbim	scârbiți	scârbesc
	imperfect	scârbeam	scârbeai	scârbea	scârbeam	scârbeați	scârbeau
	simple perfect	scârbii	scârbiși	scârbi	scârbirăm	scârbirăți	scârbiră
	pluperfect	scârbisem	scârbiseși	scârbise	scârbiserăm	scârbiserăți	scârbiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să scârbesc	să scârbești	să scârbească	să scârbim	să scârbiți	să scârbească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		scârbește			scârbiți
	negative		nu scârbi			nu scârbiți