scălâmbăia
Romanian edit
Etymology edit
From scălâmb.
Verb edit
a scălâmbăia (third-person singular present scălâmbăie, past participle scălâmbăiat) 1st conj.
- to grimace
Conjugation edit
conjugation of scălâmbăia (first conjugation, no infix)
| infinitive | a scălâmbăia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | scălâmbăind | ||||||
| past participle | scălâmbăiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | scălâmbăi | scălâmbăi | scălâmbăie | scălâmbăiem | scălâmbăiați | scălâmbăie | |
| imperfect | scălâmbăiam | scălâmbăiai | scălâmbăia | scălâmbăiam | scălâmbăiați | scălâmbăiau | |
| simple perfect | scălâmbăiai | scălâmbăiași | scălâmbăie | scălâmbăiarăm | scălâmbăiarăți | scălâmbăiară | |
| pluperfect | scălâmbăiasem | scălâmbăiaseși | scălâmbăiase | scălâmbăiaserăm | scălâmbăiaserăți | scălâmbăiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să scălâmbăi | să scălâmbăi | să scălâmbăie | să scălâmbăiem | să scălâmbăiați | să scălâmbăie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | scălâmbăie | scălâmbăiați | |||||
| negative | nu scălâmbăia | nu scălâmbăiați | |||||