scurtare

Romanian

Etymology

From scurta +‎ -re.

Noun

scurtare f (plural scurtări)

1. shortcut

Declension

Declension of scurtare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) scurtare	scurtarea	(niște) scurtări	scurtările
genitive/dative	(unei) scurtări	scurtării	(unor) scurtări	scurtărilor
vocative	scurtare, scurtareo		scurtărilor