scutit

Romanian

Etymology

Past participle of scuti.

Adjective

scutit m or n (feminine singular scutită, masculine plural scutiți, feminine and neuter plural scutite)

1. exempt

Declension

Declension of scutit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	scutit		scutită	scutiți	scutite
	definite	scutitul		scutita	scutiții	scutitele
genitive/ dative	indefinite	scutit		scutite	scutiți	scutite
	definite	scutitului		scutitei	scutiților	scutitelor

Noun

scutit n (uncountable)

1. exempt, free

Declension

declension of scutit (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) scutit	scutitul
genitive/dative	(unui) scutit	scutitului
vocative	scutitule

Verb

scutit (past participle of scuti)

1. past participle of scuti