seducător

Romanian

Etymology

From seduce +‎ -ător.

Noun

seducător m (plural seducători)

1. seductive

Declension

Declension of seducător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) seducător	seducătorul	(niște) seducători	seducătorii
genitive/dative	(unui) seducător	seducătorului	(unor) seducători	seducătorilor
vocative	seducătorule		seducătorilor