senina

Romanian

Etymology

From senin.

Verb

a senina (third-person singular present seninează, past participle seninat) 1st conj.

1. to clear up, brighten, lighten

Conjugation

    conjugation of senina (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a senina
gerund			seninând
past participle			seninat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	seninez	seninezi	seninează	seninăm	seninați	seninează
	imperfect	seninam	seninai	senina	seninam	seninați	seninau
	simple perfect	seninai	seninași	senină	seninarăm	seninarăți	seninară
	pluperfect	seninasem	seninaseși	seninase	seninaserăm	seninaserăți	seninaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să seninez	să seninezi	să senineze	să seninăm	să seninați	să senineze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		seninează			seninați
	negative		nu senina			nu seninați

References

• senina in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN